Scurt istoric

Comuna Mogosesti-Iasi este compusa din satul de resedinta care-i da si numele, apoi din satele Hadimbu, Minjesti si Budesti. in partea estica a localitatii Mogosesti, in perioada ultimilor ani, pe vechile amplasamente proprietarii si-au construit locuinte si a reaparut, de-a lungul soselei Mogosesti-Iasi, noua asezare Santa.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, comuna noastra se invecineaza: la N-E cu comuna Miroslava, la N-V si V cu comuna Voinesti, la S-V cu Mironeasa, la S cu Scheia, la S-E cu Grajduri iar in partea de E cu comuna Ciurea.
Fata de municipiul Iasi, care este resedinta judetului nostru, comuna Mogosesti se gaseste la sudul acestuia.Departarea pana in Iasi este de aproximativ 15 Km., legatura cu orasul realizandu-se pe DJ 248, cu ramificatie din Santa spre Mogosesti pe DJ 248.
Cladirea in care functioneaza Primaria comunei a fost construita la inceputul secolului XX si a suferit in timp anumite modificari in ceea ce priveste compartimentarea spatiului interior. Ea se afla in centrul satului Mogosesti, satul de resedinta al comunei, avand ca vecine doua institutii de cultura, scoala si caminul cultural.

Localizare si asezare geografică

ASEZAREA

Teritoriul comunei Mogosesti-Iasi este asezat in partea central-sudica a judetului Iasi, la intersectia paralelei de 47 grade latitudine nordica, cu meridianul de 27 grade si 30 minute longitudine estica.
Mediul geografic pe care il cuprinde se afla la contactul reliefului mai inalt al Podisului Central Moldovenesc cu cel de joasa altitudine al Campiei Moldovei. Zona de interferenta dintre cele doua forme de relief este cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Coasta Iasilor.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, comuna noastra se invecineaza: la N-E cu comuna Miroslava, la N-V si V cu comuna Voinesti, la S-V cu Mironeasa, la S cu Scheia, la S-E cu Grajduri iar in partea de E cu comuna Ciurea.
Fata de municipiul Iasi, care este resedinta judetului nostru, comuna Mogosesti se gaseste la sudul acestuia.Departarea pana in Iasi este de aproximativ 15 Km. , legatura cu orasul realizandu-se pe DJ 248, cu ramificatie din Santa spre Mogosesti pe DJ 248C.

RELIEFUL

Pe teritoriul comunei Mogosesti-Iasi se disting trei sectoare de relief : Campia Moldovei, Podisul Central Moldovenesc, separate prin Coasta Iasilor,(8) respectiv Coasta Mogosesti. Relieful s-a format datorita actiunii factorilor interni sau de natura geologica si a celor externi sau fizico-geografici. Cele trei sectoare ale reliefului comunei se succed de la NE-SV. in partea de NE, pe o suprafata ce reprezinta pana la 15% din teritoriul comunei, se desfasoara partea din Campia Moldovei. Ea este alcatuita din vai largi si dealuri mai joase cu altitudini coborate in Sesul Barcii, Sesul cel Mare, Valea lui Gabura de pana la 80 de metri.

POPULATIA

Bogatiile si resursele comunei Mogosesti-Iasi sunt valorificate de forta populatiei, la care facem cateva referiri in continuare. Populatia asezarilor comunei noastre a cunoscut de la primele catagrafii si recensaminte o crestere necontenita pana in perioada actuala.
Atestarea documentara

Satul Mogosesti

Se considera ca denumirea satului provine de la un boier care este mentionat in documente din timpul lui Alexandru cel Bun, domn al Moldovei intre 1399 - 1431.
intr-un act din 1400, domnul Moldovei daruieste boierului Mogos o proprietate pe o suprafata de pamant din partea de sud a judetului. Documentele nu ne informeaza precis cine a fost acel boier sau faptele pentru care a primit proprietatea. Documentul se refera in special la satul numit atunci Mogosesti.
in anul 1454 este amintita in documente o asezare cu numele de Mogosesti.
Istoricul Constantin C.Giurescu, in lucrarea sa referitoare la targurile, orasele si cetatile Moldovei in sec. X - XVI, emite si sustine ideea ca in acel timp exista in partea centrala a Moldovei un targ numit Mogosesti, prin care treceau drumuri comerciale si unde se realiza vamuirea marfurilor.
Daca Mogosesti a fost in sec.XV-XVI targ medieval, in perioada ulterioara el a avut o evolutie regresiva. A disparut pentru un timp, ca apoi sa apara in apropiere doar satul cu acelasi nume.
La inceputul sec. XVII, in documentele domnesti se face specificatia clara asupra localitatii Mogosesti.

Satul Minjesti

Satul Minjesti apare pentru prima data mentionat intr-un document din timpul lui Ilias Rares, care a domnit in Moldova intre 1546 - 1551. Documentul atesta pentru prima data existenta satului Minjesti, confirmand totodata vechimea lui cu mult inainte fata de momentul respectiv, proprietarul satului facea parte din neamul boierilor Manja, ce aveau domenii intinse.
in anul 1865, satul Minjesti a fost inclus comunei Mogosesti, pana in anul 1876, cand, pentru 11 ani, a existat unitatea comunala cu sediul in Budesti. Trei ani a apartinut comunei Voinesti, dupa care a revenit in comuna Mogosesti, din care ace parte si astazi.

Satul Budesti

Satul poarta numele de la un boier Buda, pe care il gasim prezent in documente incepand din sec. al XVI-lea. Primul document care face mentiunea despre existenta unui sat cu numele de Budesti in zona noastra, este datat la Iasi, la 3 februarie 1613.
intre anii 1876 - 1887 a fost resedinta comunei Budesti, din care faceau parte satele invecinate. Unitatea respectiva a fost infiintata datorita pozitiei centrale a satului si a faptului ca prin asezare trecea un drum de mare trafic pentru timpul acela.
„Marele dictionar geografic al Romaniei", realizat la inceputul secolului XX, ne prezinta satul Budesti ca apartinand comunei Mogosesti, plasa Stavnic, tinutul Iasi.

Satul Hadimbu

Asezarea a fost numita dupa numele unui boier, Iani Hadambu, despre care se spune ca a ajuns sa stapaneasca aceele locuri si a ctitorit lacasul de ruga de pe cea mai inalta culme din tinut.
Despre asezarea Hadimbul, dupa cum spune Nicolae Iorga „alcatuita mai tarziu in umbra si folosul schitului", avem informatii din secolul al XVIII-lea. Informatie precisa despre existenta satului gasim in Condica Liuzilor din 1803, Hadimbu fiind trecut ca sat in Ocolul de Jos, dupa Minjesti, Budesti si Mogosesti.
Satul Hadimbu s-a format in apropierea schitului din deal (in prezent Manastirea Schit Hadimbu). Daca despre schit avem informatia precisa ca s-a infiintat in 1659, satul s-a injghebat la sfarsitul secolului al XVIII.